Ei s-au îndărătnicit și s-au suit pe vârful muntelui, dar chivotul legământului și Moise n-au ieșit din mijlocul taberei.
Numeri 14:44
Am făcut de multe ori greșeala să cred că prin curaj pot demonstra credința mea. A fost de fapt un eșec. Un eșec usturător. Am pierdut pentru că m-am crezut puternic, irigat de o credință fantastică. Da. Am pierdut pentru că nu am înțeles că uneori ne ascundem lipsa de credință în spatele curajului.
După ce au ascultat concluziile celor douăsprezece iscoade, israeliții s-au resemnat și au refuzat să lupte pentru ocuparea Canaanului. Dumnezeu a dat verdictul: patruzeci de ani în pustie, până când această generație de oameni va muri. Poporul a refuzat sentința divină și s-a ridicat să pornească la luptă. Au desconsiderat sfatul lui Dumnezeu și au pornit singuri: fără chivot și fără lider. Ce a urmat a fost de fapt o înfrângere rușinoasă.
Pierzi de fiecare dată când te aventurezi în viață cu numele lui Dumnezeu pe buzele tale, dar cu poruncile Lui, abandonate prin rafturile prăfuite ale bibliotecii personale. Aluneci într-o spirală a amețelii. Nu mai poți opri căderea. Este o prăbușire declanșată de inconștiența celui care crede că este atât de puternic încât nu poate să piardă. Nu e doar o eroare de calcul, ci o tactică autodistrugătoare. Nu-ți vântura curajul dacă nu ai luat cu tine porunca divină.
Roagă-te să crezi cu toată inima.
Provocare: Pune cuvântul lui Dumnezeu în inima ta!