Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniți-vă puţin.” Căci erau mulţi care veneau şi se duceau şi ei n-aveau vreme nici să mănânce.
Marcu 6:31
Toată lumea a auzit de imensele hoarde de lăcuste care acoperă anumite părţi din Africa ocazional şi devorează tot ce văd verde. Dar mulţi oameni nu ştiu că aceste lăcuste sunt de fapt cosaşi. Ceea ce se numeşte lăcustă în America de Nord este, în realitate, un greier. Lăcustele adevărate sunt simpli cosaşi.
În America, cosaşii nu se adună în roiuri mari, aşa cum fac în Africa de Nord. Pentru un timp, nimeni n-a ştiut de unde veneau aceşti nori de insecte zburătoare sau ce le-a pornit în drumul lor spre distrugere. Se presupunea simplu că insectele ieşeau din ouă într-o zonă îndepărtată a Africii şi apoi erau purtate de vânt să facă ceea ce făceau din fire – să devoreze orice plantă pe care se aşezau. Dar, în 1921, s-a descoperit că lăcusta responsabilă pentru plăgi era doar o formă schimbată a altei lăcuste care trăia în aceeaşi zonă dar despre care nu se ştia că poate cauza deloc asemenea probleme.
În anumiţi ani, în anumite condiţii, puii lăcustei inofensive ies din ouă în număr mare. Sunt atât de multe încât constituie o masă în mişcare, târându-se una peste alta. La început, ele arată ca şi puii inofensivi ai cosaşului verde, dar curând suportă o schimbare drastică. Ele încep să-şi schimbe culoarea. În loc de verzi, devin galbene şi negre. Şi comportamentul lor se schimbă. Se adună în roiuri imense şi par posedate de un singur scop – să zboare ca un nor, oriîncotro le duce vântul.
Experimente au arătat că atunci când aceleaşi lăcuste sunt îndepărtate din masa mişcătoare de pui de cosaşi, ele se dezvoltă în cosaşi normali, inofensivi, care seamănă şi acţionează ca şi părinţii lor.
Uneori, şi noi trebuie să interacţionăm cu prea mulţi oameni. Se ştie că acest lucru determină anumite neplăceri pentru organismul nostru. Devenim iritabili şi nervoşi. Trebuie să ne retragem şi să ne relaxăm, atunci când se petrece loc acest lucru. Isus a recunoscut această nevoie şi i-a luat la o parte pe ucenicii Săi, într-un loc liniştit, unde puteau fi singuri.
