„Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea.” – Proverbe 24:10
La Londra, profesorul Stephen Hawking li se adresa celor peste 400 de oameni strânşi la Royal Institution ca să asculte prezentarea aniversară a fizicianului, care tocmai împlinise 74 de ani. „Mesajul acestei prezentări este că găurile negre nu sunt atât de negre precum sunt prezentate. Nu sunt închisori eterne, aşa cum credeam noi cândva. Lucrurile care intră într-o gaură neagră pot ieşi de acolo şi e posibil chiar să intre într-un alt univers. Deci, dacă simți că eşti într-o gaură neagră, nu renunța – există o cale de a ieşi de acolo.”
Când avea 21 de ani, profesorul Hawking a primit un diagnostic teribil: scleroză amiotrofică laterală. Medicii i-au explicat atunci că boala, care afectează neuronii responsabili de motricitate, îi va curma viața în doar doi ani. Însă acei doi ani au devenit mai bine de jumătate de secol, semn că medicii au scăpat ceva în calculul lor.
„Chiar dacă am avut ghinionul să dezvolt această boală, am fost foarte norocos în aproape toate celelalte privințe”, a mărturisit omul de ştiință cu ocazia aniversării lui. „Am avut şansa să lucrez în domeniul fizicii teoretice într-o epocă fascinantă şi este una dintre puținele arii în care handicapul meu nu a fost un obstacol serios.” Cum a reuşit să aibă această perspectivă, în ciuda circumstanțelor, spune tot Hawking: „E important să nu devii mânios, indiferent cât de dificilă ți-ar părea viața, fiindcă îți poți pierde toată speranța, dacă nu poți râde de tine şi de viață în general.” Iar profesorul paralizat chiar ştie să râdă.
Fizicianul le-a oferit şi participanților o mostră din acest umor, mărturisindule că, deşi e recunoscător pentru dispozitivul care îl ajută să se exprime inteligibil, nu îi convine că acesta „îi dă un accent american”.
articol preluat de pe Gândul de dimineață – 04.11.2016 – solascriptura.ro
