„Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un necredincios.”- 1Timotei 5:8
Fiind unul dintre cei mai mari fizicieni şi teoreticieni ai tuturor timpurilor, Albert Einstein a avut parte, cu siguranţă, de o viaţă agitată. După cum ştim cu toţii însă, vine o zi în care până şi cei mai renumiţi savanţi trebuie să-şi facă timp pentru problemele personale. Einstein a avut familie, ceea ce l-a supus unor decizii apăsătoare în legătură cu timpul şi atenţia cuvenită celor apropiaţi.
Se spune că, deşi Einstein nu a obiectat împotriva ideii de a deveni tată, nu a fost capabil să-şi înţeleagă pe deplin copiii. I s-a părut interesant să aibă un copil şi nu i-au rămas prea multe de spus atunci când Mileva a rămas însărcinată pentru a doua oară.
Savantul nu a fost un tată model, care să stea acasă lângă copii, mai ales când aceştia erau încă mici. Obişnuia să facă cercetări, să scrie şi să dezbată probleme ştiinţifice împreună cu prietenii săi, când ar fi trebuit să-şi petreacă timpul cu copiii. Cu toate acestea, abandona uneori studiul ore în şir pentru a se juca alături de cei mici. Familia era importantă şi trebuia preţuită, iar el îi înconjura cu dragoste pe cei apropiaţi, în ciuda obsesiei pentru studiu. Einstein era cunoscut pentru abilitatea de a putea lucra pe fondul gălăgiei făcute de cei mici şi al oricărui alt inconvenient.
Istorii regăsite
articol preluat de pe Gândul de dimineață – 17.11.2016 – solascriptura.ro