Gândul de dimineață – 22.11.2016 – solascriptura.ro

    „Dar primeşte Domnul oare mii de berbeci sau zeci de mii de râuri de untdelemn? Să dau eu pentru fărădelegile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu, pentru păcatul sufletului meu?” – Mica 6:7
    Sacrificiile umane erau o practică a populaţiilor indo-europene, preluată ulterior şi de greco-romani, triburile germanice, celţi ori traci, având un scop religios: acela de împăcare cu divinitatea. Aveau însă şi un rol în cadrul ritualului funerar.

    Herodot şi Iordanes vorbeau despre obiceiul dacilor de a sacrifica un om pe care îl considerau ca fiind un sol trimis marelui Zamolxe şi despre faptul că dacii îşi sacrificau prizonierii. Alţi cronicari antici, precum Pomponius Mella sau Eustathius, au lăsat în urma lor informaţii despre sacrificiile practicate în context funerar, în special despre obiceiul de a înjunghia soţia la mormântul bărbatului.

    Femeile din marele neam al tracilor erau înjunghiate la mormântul soţului. Potrivit istoricului Ioan Horaţiu Crişan, întrucât bărbaţii aveau mai multe soţii, văduvele îşi câştigau prin luptă cinstea sacrificiului suprem, primită cu bucurie de aleasă. „Pentru a dobândi o astfel de cinste, femeile dădeau o mare luptă în faţa celor care trebuiau să hotărască lucrul acesta, iar cea care era aleasă era în culmea bucuriei. Aceasta urma să fie înjunghiată în mormântul soţului de ruda cea mai apropiată”, relata Pomponius Mella.

    „Celelalte jelesc cu glas tare şi îşi arată deznădejdea prin plânsete foarte puternice. Iar cei care vor să le liniştească aduc arme şi daruri lângă rug, spunând că sunt gata să trateze sau să lupte cu sufletul celui mort, spre a şti dacă acela permite căsătoria. Dacă nu se dă o luptă şi are loc o plată, le aşteaptă pe femei peţitorii”, scria Pomponius Mella.

    Adevărul

    articol preluat de pe Gândul de dimineață – 22.11.2016 – solascriptura.ro

    Gândul de dimineață - 22.11.2016 - solascriptura.ro - Sola Scriptura. Herodot şi Iordanes vorbeau despre obiceiul dacilor de a sacrifica un om pe care îl considerau ca fiind un sol trimis marelui Zamolxe şi despre faptul că dacii îşi sacrificau prizonierii. Alţi cronicari antici, precum Pomponius Mella sau Eustathius, au lăsat în urma lor informaţii despre sacrificiile practicate în context funerar, în special despre obiceiul de a înjunghia soţia la mormântul bărbatului.
    Sola Scripturahttp://solascriptura.ro
    Gânduri preluate de pe site-ul SolaScriptura.ro

    Din aceeași categorie

    Gândul de dimineață – 02.12.2016 – solascriptura.ro

     „Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decât să împarţi prada cu cei mândri.”...

    Gândul de dimineață – 01.12.2016 – solascriptura.ro

     „Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul...

    Gândul de dimineață – 30.11.2016 – solascriptura.ro

     „Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda până la...

    Gândul de dimineață – 29.11.2016 – solascriptura.ro

     „Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă. Nu fi printre cei...

    Publicate astăzi

    Cinci seturi maximum

    Oricât ți s-ar părea că Diavolul mai are putere, oricât ai avea impresia că el încă mai poate câștiga ceva, ține minte că, odată cu jertfa de pe Golgota, Satana este un dușman învins. El a fost izolat aici pe pământ și aici va sfârși după ce va fi judecat în fața universului întreg. Oricât ar vrea el să ne temem de puterile lui, să știi că el este mai slab decât orice copil care se pleacă pe genunchi și se roagă în numele Mântuitorului Isus. Prin forțele noastre putem să fim oricând învinși, dar în puterea și cu ocrotirea Domnului nostru, niciodată.

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Calea răbdării

    Cu toții avem nevoie de o doză în plus de răbdare. Așadar, dacă treci prin dificultăți, probleme, greutăți, gândește-te numai că aceasta poate fi cea mai bună oportunitate de a-ți întări răbdarea. În cele din urmă, când încercarea este depășită, noi sfârșim prin a avea caracterul lui Isus.

    Rugăciunea bunicii

    Să ne rugăm astăzi pentru nepoții bisericii: să crească în pace, gustând zilnic iubirea lui Dumnezeu! PROVOCARE: Întâlnește-ți, zilele acestea, nepoții (dacă nu ai nepoți, ai putea vizita un copil care nu are bunici)! Dacă se poate, frământați împreună un cozonac! Oricum, vorbește-le despre dragostea lui Dumnezeu!

    Kövessük Krisztust!

    „Mert úgy vélem, hogy Isten minket, az apostolokat, utolsókul állított, mintegy halálra szántakul: mert látványossága...