Articolul precedentCâinele furios
    Articolul următorCând viața îți dă lămâi

    Gândul de dimineață – 01.12.2016 – solascriptura.ro

     „Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui.” – Proverbe 17:12
    Regele pădurii se pregăteşte de somn. Nu este nici foarte stresat, dar nici liniştit. Anul aceasta nu a trebuit să suporte perioade lungi de căldură extremă, cu pârâuri secate, fără hrană, cu pământ uscat şi toamnă agitată, în încercarea de a acumula stratul de grăsime pentru somnul de iarnă. Nu, a fost un an relativ liniştit. Atât cât permite omul. A mai dispărut o bucățică din regatul lui.

    Nu atât de mult cât să rămână fără casă, dar era exact păduricea care ducea spre zmeurişul lui preferat, unde petrecea zile în şir, mâncând, dormind şi simțindu-se fericit. Acum trebuie să traverseze o zonă de teren accidentat, cu activitate, camioane şi copaci tăiați ca să ajungă la locul lui favorit de hrănire. Cel puțin, anul acesta a reuşit să găsească hrană suficientă în pădure. Pentru anul viitor se va stresa mai târziu.

    A avut un an liniştit, dar încet-încet începe să aibă sentimente noi, necunoscute de el până acum: nostalgia şi îngrijorarea. Nostalgie pentru că, oricât de mult ar iubi pădurea, îi este dor de cum era pe vremuri – păduri vaste în care se putea plimba cu săptămânile fără să întâlnească urmă de om, fără să vadă drumuri, electricitate, sate şi oraşe. Da, ştie că habitatul este comun, dar tot îi este dor de pădurile lui de altădată. Îngrijorare pentru că, în ciuda optimismului, observă că regatul lui se micşorează de la an la an.

    Însă adoarme zâmbind. Pentru că ştie că oamenii nu sunt aşa cum arată aparențele. Știe că oamenii au nevoie de el. Pentru că fără el, echilibrul fin al naturii se strică. Fără el şi prietenii lui, râşii şi lupii, s-ar înmulți alte specii, care ar crea stricăciuni în păduri şi în recolte. Iar omul, atât de preocupat de economie şi calcule raționale, nu poate să permită asta.

    National Geographic

    articol preluat de pe Gândul de dimineață – 01.12.2016 – solascriptura.ro

    Gândul de dimineață - 01.12.2016 - solascriptura.ro - Sola Scriptura. Nu atât de mult cât să rămână fără casă, dar era exact păduricea care ducea spre zmeurişul lui preferat, unde petrecea zile în şir, mâncând, dormind şi simțindu-se fericit. Acum trebuie să traverseze o zonă de teren accidentat, cu activitate, camioane şi copaci tăiați ca să ajungă la locul lui favorit de hrănire. Cel puțin, anul acesta a reuşit să găsească hrană suficientă în pădure. Pentru anul viitor se va stresa mai târziu.
    Sola Scripturahttp://solascriptura.ro
    Gânduri preluate de pe site-ul SolaScriptura.ro

    Din aceeași categorie

    Gândul de dimineață – 02.12.2016 – solascriptura.ro

     „Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decât să împarţi prada cu cei mândri.”...

    Gândul de dimineață – 30.11.2016 – solascriptura.ro

     „Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda până la...

    Gândul de dimineață – 29.11.2016 – solascriptura.ro

     „Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă. Nu fi printre cei...

    Gândul de dimineață – 28.11.2016 – solascriptura.ro

     „Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.” - Psalmul 23:1 Phillip Keller, în...

    Publicate astăzi

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!

    A biztos prófétai szó

    „Mert e látomás bizonyos időre szól, de vége felé siet és meg nem csal; ha...